Recomandări către populație privind efectele caniculei

Grupuri de persoane vulnerabile la căldură și obstacolele pe care trebuie să le depășească aceștia pentru a face față perioadelor de căldură extremă:

Adulți mai în vârstă
Caracteristici fiziologice care pot contribui la o vulnerabilitate sporită la căldură:
•    senzație redusă de sete
•    nivelul redus de activitate fizică
•    reducerea capacității de transpirație
•    mai susceptibile de a suferi de deshidratare cronică
•    afecțiuni vizuale, cognitive și auditive
•    dificultăți legate de agilitate și mobilitate
•    diferite percepții ale riscurilor și vulnerabilităților din experiențele de viață 
•    nivel scăzut de alfabetizare
•    izolare socială

Sugar și copii mici
Caracteriticile fiziologice și comportamentale care pot crește vulnerabilitatea la căldură:
•    căldura corporală mai mare în timpul activității fizice
•    câștigul de căldură mai rapid dacă temperatura aerului este mai mare decât tempertaura pielii, datorită raportului mai mare dintre suprafața și greutatea corporală
•    incapacitatea de a crește capacitatea cardiacă
•    transpirații mai slabe
•    dependența de mamă/îngrijitor care va recunoaște efectele căldurii și va lua măsurile recomandate

Persoanele cu boli cronice sau handicap fizic
Caracteristici fiziologice care pot crește riscurile pentru sănătate
•    sistem cardiovascular sau respirator deficient, tulburări psihice, tulburări renale
•    utilizarea anumitor medicamente care afectează sensibilitatea la căldură prin afectarea antihipertensivele, antidepresive, antipsihotice, medicamentele Parkinson
•    îngrijiți la pat sau dependență de îngrijitor, familie sau prieteni pentru activități de viață zilnică (îngrădierea accesului la apă)
•    tulburări senzoriale sau cognitive și afectarea comunicării
•    caracteristici legate de starea de sănătate sau comportament (de exemplu, deshidratare cronică, nu părăsesc niciodată casa)
•    izolare socială

Populația și comunitățile dezavantajate din punct de vedere social: cu venituri reduse, fără adăpost – fără domiciliu, oameni care trăiesc singuri
•    resurse financiare limitate pentru a lua măsuri de protecție adecvate
•    reducerea accesului la apă curată și locuri răcoritoare
•    acces limitat la servicii de sănătate și servicii sociale
•    expunerea la mediul mai înalt (de exemplu, persoanele fără adăpost, persoanele care locuiesc la etajele superioare ale clădirilor fără climatizare)
•    ratele superioare ale dependenței de alcool și droguri
•    izolarea socială

Persoanele nou-venite/tarnzitorii, cum ar fi turiștii:
•    limbi străine și provocări de alfabetizare pentru persoanele care nu vorbesc o limbă de circulație internațională
•    diferențe culturale, cum ar fi obiceiuri alimentare, alegeri de îmbrăcăminte, convingeri sociale sau culturale
•    cunoașterea limitată a sitemelor locale de avertizare și a programelor de sănătate și de servicii sociale
•    acces limitat la informările media

Grupuri ocupaționale
•    expunerea la mediu și la locul de muncă (de exemplu, fermieri, lucrători în construcții, mineri, lucrători la câmp)
•    activități fizice crescute
•    difernțe în ceea ce privește reglementările, codurile și standardele privind sănătate și siguranța
•    expunerea neregulată la căldură (adică, lipsa aclimatizării) pentru locuitori care sunt expuși la căldură la locul de muncă și cei care trebuie să facă față perioadelor de căldură extremă

Persoanele care desfășoară activități fizice
•    expunerile de mediu mai mari (de exemplu, alergători de maraton, sportivi, pietoni sau cicliști)
•    activități fizice crescute
•    reducerea percepției riscurilor și a vulnerabilităților de căldură
•    așteptare pentru performanța normală și pe perioade de căldură

Recomandări pentru populația generală conform ord. 1168/2008:
•    Să se evitate, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11 – 18;
•    Aparatul de aer condiționat trebuie reglat astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală; 
•    Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depaşeşte 32 grade Celsius; 
•    Petreceţi 2-3 ore zilnic în spaţii care beneficiază de aer condiţionat (cinematografe, spaţii publice, magazine);
•    Purtaţi pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise;
•    Pe parcursul zilei faceţi duşuri calduţe, fără a vă şterge de apă;
•    Beţi zilnic între 1,5 – 2 litri de lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete. În perioadele de caniculă se recomandă consumul unui pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute. 
•    Nu consumaţi alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii;
•    Evitaţi băuturile cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri racoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice;
•    Consumaţi fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castarveţi, roşii) deorece acestea conţin o mare cantitate de apă; iaurtul produce aceeași hidratare ca și un pahar de apă;
•    Evitaţi activitaţile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinarit,construcții etc).
•    Aveţi grijă de persoanele dependente de voi (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi) oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacă nu vi le solicită; 
•    Păstraţi contactul permanent cu vecini, rude, cunoştinţe care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi, interesandu-vă de starea lor de sănătate. 
•    Limitați creşterea temperaturii în locuinţe: 

  • Inchideţi ferestrele expuse la soare, trageţi jaluzelele şi/sau draperiile; 
  • Ţineţi ferestrele închise pe toată perioada cât temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă.
  • Deschideţi ferestrele seara târziu, noaptea şi dimineaţa devreme, provocând curenţi de aer, pe perioada cât temperatura exterioară este inferioară celei din locuinţă. 
  • Stingeţi sau scadeţi intensitatea luminii artificiale. 
  • Închideţi orice aparat electro-casnic de care nu aveţi nevoie.